Proiectul propune aprobarea schimbării denumirii amplasamentului situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada" în „Cartierul Justiției", precum și aprobarea Programul prioritar de reconversie funcțională și de regenerare urbană a amplasamentului „Cartierul Justiției".

Proiectul Cartierului Justiției va fi amplasat pe un teren viran de 10 hectare amplasat de-a lungul bulevardului Unirii, vizavi de Tribunalul București, lângă Biblioteca Națională și sală de operetă a Capitalei. Momentul începerii propriu-zise a construcției nu este precizat în proiect.

Ministerul Justiției estimează că partea sa din proiect va costa 200 de milioane de euro, sumă pe care intenționează să o contracteze de la Banca Mondială.

Înainte de Revoluție, în anii ’80, Nicolae Ceaușescu voia să folosească terenul pentru un „Centru Național de Creație și Cultură Cântarea României”. După 1990, însă, lucrările au fost abandonate pentru acest proiect, iar zece ani mai târziu, la începutul anilor 2000, Ministerul Transporturilor a decis folosirea terenului pentru proiectul imobiliar Esplanada, realizat în parteneriat public-privat de grupul maghiar TriGranit, controlat de miliardarul Sandor Demjan.

Proiectul prevedea construcția mai multor clădiri de birouri în jurul unui centru comercial, cu o investiție de aproximativ 1 miliard de euro, însă a fost blocat pe termen nedeterminat din cauza unor probleme apărute în procesul de retrocedare a unor loturi din teren.

Ministerul Justiției și Ministerul Culturii sunt mandatate prin proiect să inițieze demersurile legale necesare efectuării de studii de fezabilitate destinate construirii și finalizării amplasamentului.

Astfel, programul de reconversie funcțională și de regenerare urbană are în vedere construirea unui ansamblu multifuncțional, care include zone dedicate domeniilor Justiției și Culturii, se arată în nota de fundamentare. Potrivit datelor anunțate la începutul anului de Ministerul Dezvoltării bugetul alocat proiectului se ridică la 575 milioane de euro. Parte din fonduri urmau să fie obținute de la Banca Mondială.

Cât privește realizarea părții de obiectiv care aparține Ministerului Justiției, Guvernul a aprobat anul trecut prin memorandum oportunitatea demarării demersurilor necesare realizării unui Cartier pentru Justiție  - complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar, care să aibă ca scop concentrarea într-o singură locație a unui mare număr de instituții din componența infrastructurii sistemului judiciar.

”Acest complex urbanistic de anvergură reprezintă un obiectiv major de investiții care va crea condiții optime pentru desfășurarea activității mai multor instituții din cadrul sistemului judiciar, printre care: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Curtea de Apel București, Judecătoriile sectoarelor 2 și 5, Parchetele de pe lângă Tribunalul București, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri”, se arată în proiect.

Totodată, potrivit modificărilor recente ale legislației privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, Ministerul Justiției poate avea calitatea de expropriator pentru realizarea unor lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.

De asemenea, printr-un act normativ recent, Ministerul Justiției a fost mandatat să întreprindă toate demersurile legale necesare finanțării proiectării și execuției lucrărilor de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului București, delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, din următoarele surse de finanțare, respectiv fonduri rambursabile, fonduri nerambursabile și fonduri de la bugetul de stat asigurate prin bugetul Ministerului Justiției, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.

Cartierul Justiției prevede gruparea unor instituții din domeniile Justiției și Culturii și ca cuprinde clădiri destinatedesfășurării activităților instanțelor de judecată cu o suprafață de aproximativ 80.750 mp, clădiri cu funcție principală de birouri pentru instituții reprezentative și de control în cadrul Justiției cu o suprafață de aproximativ 14.250 mp, clădiri cu destinația de instituții de învățământ superior cu o suprafață de aproximativ 7.190 mp.

De asemenea, se are în vedere construcția de clădiri sau spații având destinația de birouri pentru activități specifice Ministerului Public cu o suprafață de aproximativ 9.560 mp și o clădire și spații având funcțiunea de Centru Cultural Multifuncțional cu o suprafață a terenului aferent de 12.000 mp, aflat în proximitatea Bibliotecii Naționale a României, cu acces auto și pietonal din Bdul. Mircea Vodă și o suprafață construită desfășurată a viitoarei clădiri de aproximativ 30.000 mp (subteran și suprateran).

Prin proiect, se urmărește regruparea spațiilor destinate instanțelor de judecată cu sediul în București - săli de judecată, arhive, birourile aferente pentru judecători, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc. Astfel, Noul Palat de Justiție, regrupând toate aceste funcțiuni, va ocupa poziția frontală în cadrul ansamblului.

În planul doi sau în prelungire se vor realiza celelalte clădiri, fie independente, fie unite printr-un acoperiș comun, care vor permite accesul liber spre curțile de lumină sau spre curțile din incintă. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară grupate într-o singură clădire, instituțiile de învățământ superior (Școala Națională de Grefieri și Institutul Național al Magistraturii) regrupate fie în clădiri independente, fie în aceeași clădire pentru eficientizare, precum și Parchetele de pe lângă Tribunalul București se vor regăsi într-o clădire independentă, însă relaționată cu Palatul de Justiție printr-un acces subteran sau suprateran.

Între clădirile viitorului Cartier, se propune realizarea unui spațiu public deschis pe minim două laturi, coerent la nivelul tratării și concepției și raportat la celelalte spații publice, propuse în continuarea proiectului, permițând astfel dezvoltarea viitoare a cartierului spre funcțiunile culturale prin intermediul unui amplu spațiu verde.

Centru Cultural Multifuncțional va fi o clădire unică, independentă, care să permită adaptarea spațiilor interioare și exterioare la o multitudine de manifestări culturale.

Se va construi ca un spațiu pe mai multe niveluri (supraterane și subterane), cu diferite dotări tehnice moderne, cu scopul de a oferi spațiul pentru organizarea de spectacole, expoziții, lansări de carte, vernisaje, reuniuni ale specialiștilor din diverse domenii aparținând Culturii, centre de formare și informare.

Totodată, clădirea va găzdui inclusiv săli, galerii, curți interioare sau un atrium, zone cu funcțiuni conexe de tipul librăriilor, galeriilor, cafenelelor, magazinelor de profil și zonelor de relaxare.

Centrul Cultural va putea fi interconectat cu spațiul public deschis, prevăzut odată cu configurarea viitoarelor clădiri pentru Cartierul Justiției. (sursa: profit.ro)