Şomajul a rămas relativ constant în ultimii ani, în ciuda faptului că numărul de locuri de muncă din economie a crescut. Însă nivelul acestui indicator mai trebuie să scadă semnificativ pentru a ajunge la cel din perioada de dinainte de criză, când şomajul BIM (în formă ajustată sezonier) era de 5,6% (în aprilie 2008), iar numărul de şomeri era de 553.000 de persoane.

 

Din luna aprilie a anului trecut până în luna martie a acestui an (acestea fiind cele mai recente date disponibile) numărul de salariaţi a crescut cu 92.500 de persoane, ajungând la un efectiv total de 4,5 milioane de angajaţi.

 

Totuşi, mai sunt de recuperat încă 300.000 de locuri de muncă pierdute în criză pentru a ajunge la nivelul de 4,8 milioane de persoane angajate înregistrate în luna martie a anului 2008.

 

Rata şomajului furnizată de INS este calculată conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi include persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au loc de muncă, pot să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună.

 

Astfel, rata şomajului BIM este calculată ca pondere a şomerilor BIM în totalul populaţiei active, adică numărul total de persoane apte de muncă şi care în România reprezintă circa 9,2 milioane de locuitori.

 

În ceea ce priveşte distribuţia şomerilor pe sexe în luna aprilie a acestui an, datele arată că există mai mulţi bărbaţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă decât femei, astfel că rata şomajului BIM a fost de 7,6% în rândul bărbaţilor şi de 6% în rândul femeilor.

O explicaţie a şomajului scăzut din România prin comparaţie cu cel din alte state (spre exemplu, în Spania rata a fost de 22,7% în luna aprilie a acestui an, în Franţa de 10,5%, iar media UE de 9,7%) o reprezintă faptul că mulţi români îşi doresc să aibă un loc de muncă, dar nu fac niciun efort pentru a-şi găsi o slujbă sau nu vor să înceapă să lucreze în viitorul apropiat, de aceea nu sunt prinşi în statistici. Astfel, anul trecut, 380.000 de români se aflau în această situaţie şi formau „forţa de muncă potenţială adiţională“, majoritatea fiind persoane din mediul rural care nu îşi caută activ un loc de muncă şi care aşteaptă, în general, să primescă oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier.

 

 (sursa: zf.ro)