Potrivit acesteia, România ar putea adera în 2019 la Zona Euro dacă va îndeplini criteriile cerute și va intra în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-II) până în 2017.

De asemenea, analistul Standard&Poor's susține că România este mai vulnerabilă în fața unei încetiniri a economiei în Uniunea Europeană, o destinație importantă pentru exporturile românești, decât a evenimentelor din Grecia.

Standard&Poor's este una dintre cele trei mari agenții internaționale de evaluare financiară iar România beneficiază, din 2014, de calificativul 'BBB minus/A-3', pentru datoriile pe termen lung și scurt în valută și monedă locală, din partea agenției. 'BBB minus' este primul calificativ din categoria investment grade, recomandat pentru investiții.

AGERPRES: Când ne-am putea aștepta la o îmbunătățire a ratingului de țară pentru România și pe ce bază ar putea fi luată o asemenea decizie?

Aarti Sakhuja: Avem, în prezent, o perspectivă stabilă pentru ratingul României indicând faptul că nu ne așteptăm să revizuim în creștere sau în scădere ratingurile în următoarele 12 luni. Perspectiva stabilă echilibrează riscurile prezentate de schimbările recente ale Codului Fiscal la adresa consolidării finanțelor publice, cu ceea ce vedem ca perspectivă de creștere relativ robustă pentru România.

AGERPRES: Care ar fi impactul noului Cod Fiscal asupra perspectivei de rating, în cazul în care noul Cod Fiscal este aprobat și intră în vigoare la 1 ianuarie 2016?

Aarti Sakhuja: Modificările propuse, în cazul în care sunt puse în aplicare, sunt de natură să ne determine să ne revizuim

previziunile referitoare la consolidarea finanțelor publice generale. Cu toate acestea, va trebui să ținem cont de orice măsuri de compensare pentru a cuantifica deplin impactul cu privire la deficitul public.

AGERPRES: Credeți că România ar putea intra în Zona Euro în 2019?

Aarti Sakhuja: Pentru ca România să intre în Zona Euro în 2019, va trebui să intre în Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM-II) până în 2017 și, de asemenea, să îndeplinească criteriile de convergență stipulate de Comisia Europeană cu privire la prețuri și stabilitatea ratei de schimb, finanțele publice și ratele dobânzilor pe termen lung.

Credem că România trebuie să demonstreze abilitate în a implementa reformele structurale și fiscale în absența flexibilității monetare reduse. Deci da, dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, noi credem că România teoretic ar putea intra în Zona Euro până în 2019. Este de asemenea, cu siguranță, o decizie politică și în lumina evenimentelor din jurul Greciei, noi credem că intrarea în Eurozonă va fi un subiect al unei examinări extinse dacă să mergă înainte.

AGERPRES: Care ar putea fi, în opinia dumneavoastră, o dată realistă?

Aarti Sakhuja: Cum am discutat mai sus, data de intrare depinde într-adevăr de voința factorilor de decizie politică din România de a îndeplini criteriile, precum și de starea de spirit predominantă de la Bruxelles.

AGERPRES: Care sunt principalele obstacole cărora România trebuie să le facă față pe drumul către Zona Euro?

Aarti Sakhuja: Politicile implementate din perioada crizei au permis ca România să reechilibreze finanțele sale externe și guvernamentale și să revină pe creștere. Într-adevăr, îmbunătățirea finanțelor guvernamentale și externe ne-a determinat să îmbunătățim ratingurile noastre pentru România în mai 2014. O inversare a unora dintre politici ar putea conduce la acumularea de dezechilibre, care la rândul său ar putea împiedica aderarea la criteriile de convergență. De exemplu, modificările recente ale Codului Fiscal ar putea duce la o creștere a deficitului fiscal prin colectarea de venituri mai mici în cazul în care nu există măsuri de compensare în vigoare.

AGERPRES: Ce impact ar putea avea o întârziere în calendarul de aderare pentru România?

Aarti Sakhuja: În timp ce noi credem că o potențială aderare la Zona Euro ar putea acționa ca o ancoră importantă a politicilor pentru desenarea politicii macroeconomice pe viitor, nu credem că o întârziere în aderare, așa cum este indicat prin recentele declarații emise de Banca Națională, este în mod necesar în detrimentul României. În scenariul nostru de bază, noi nu includem niciun beneficiu care rezultă din calitatea de membru al Zonei Euro. Prin urmare, o întârziere în calendarul de adoptare a euro nu ar avea un impact asupra ratingurilor României.

AGERPRES: Revenind la Grecia, care sunt cele mai mari provocări pentru băncile românești cu capital grecesc?

Aarti Sakhuja: Băncile grecești reprezintă aproximativ 15% din totalul activelor sistemului financiar din România. După cum se precizează în comentariul nostru "Credit FAQ: Cum o restrângere a lichidității la băncile grecești ar putea afecta filialele lor din Sud-Estul Europei", publicat la 24 iunie 2015, există un risc ca băncile grecești să retragă împrumuturi și linii de credit de la filiale lor românești. Oricum, băncile mamă grecești au redus expunerea lor la filialele din regiune din 2008. În același timp, filialele au devenit tot mai dependente de depozitele interne ca sursă de finanțare. Am menționat, de asemenea, că autoritățile de reglementare din regiune au făcut o mulțime de progrese în îngrădirea subsidiarelor lor față de băncile mamă prin reducerea depozitelor transfrontaliere și cerând acestora să își reducă expunerea în cadrul grupului.

Credem că un risc mai mare la adresa filialelor grecești decurge din presiunea asupra depozitelor din cauza pierderii încrederii. Noi credem, totuși, că băncile centrale, inclusiv Banca Națională a România, va interveni pentru a preveni contaminarea față de sistemul financiar general.

Mișcări la nivel de sistem ar putea masca presiuni la nivelul filialelor individuale. În România, am menționat că între decembrie 2014 și martie 2015, în timp ce depozitele din sectorul bancar au crescut ușor, cu 0,8%, depozite la filialele grecești au scăzut cu 8%. Aceasta este similar cu tendința pe care o vedem în întreaga regiune.

AGERPRES: Când am putea vedea primele efecte ale crizei grecești asupra economiei românești?

Aarti Sakhuja: În România, și în alte țări din sud-estul Europei, în cazul în care o filială grecească sistemică importantă ar intra sub presiune, noi credem că ar putea exista un impact asupra creșterii economice prin scăderea încrederii consumatorilor. În linii mari, credem că efectele de contagiune ale crizei din Grecia asupra restului Europei vor fi limitate, nu în ultimul rând din cauza legăturilor financiare și comerciale mai mici în comparație cu 2012. În afară de canalul bancar, credem că România este mai vulnerabilă la o încetinire (a economiei—n.r.) în Uniunea Europeană, o destinație importantă pentru exporturile sale, mai degrabă decât la evenimente din Grecia direct. (sursa: bancherul.ro)