Creşterea excepţională a valorii adău­gate în sectorul „Informaţii şi telecomunicaţii“ cu 15% pe primele 9 luni din 2014 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a determinat o contri­bu­ţie la creşterea economică de 2,8% a PIB în această perioadă, cu 0,7% din partea acestui sector, cu toate că ponderea sa este de doar 5%, iar industria a fost pe primul loc ca pondere în PIB. 

 

Aceste date dovedesc că sectorul IT&C are posibilitate de tractare a întregii economii, iar faptul că acest domeniu a adus un sfert din creşterea PIB a compensat scăderea construcţiilor.

 

IT&C a contribuit la PIB în aceeaşi proporţie ca agricultura - ambele sectoare cu câte 24 mld. lei, în primele nouă luni. Astfel, dacă anul trecut sectorul era pe locul al nouălea între cele care au contribuit cel mai mult la PIB, în primele trei trimestre din 2014 împarte locul şase cu agricultura şi construcţiile (toate trei cu o contribuţie de 24 de mld. lei la PIB), deşi agricultura şi con­strucţiile au avut pe întreg 2013 contribuţii net superioare - o contribuţie dublă în cazul con­strucţiilor (51 mld. lei). Acest lucru arată potenţialul exploziv al acestui sector.

 

„Este notabil faptul că exportul de servicii a înregistrat o creştere foarte înaltă, de 31%, în paralel cu un avans solid al valorii adăugate brute în sectorul IT&C, de peste 20%. Acesta este un lucru benefic din perspectiva trecerii graduale a Ro­mâniei de la un export de produse ieftine spre un export de bunuri şi servicii înalt tehnologizate, realizat de o forţă de muncă mai bine plătită, dar şi mai bine şcolarizată“, spune Eugen Sinca, analist senior la BCR.

 

Juraj Kotian, director cercetare Macro/Fixed Income pentru Europa Centrală şi de Est la Erste Group, este de părere că guvernul ar trebui să adopte măsuri care să stimuleze mediul de afaceri, în special în sectoarele cu valoare adăugată mare. Astfel, ar trebui să existe o orientare spre sectoare ca  serviciile, în special în domeniul tehnologiei şi comunicaţiilor, unde potenţialul de conver­genţă este mai mare.

 

Totuşi, există analişti care sunt sceptici cu privire la acest sector: „Este posibil să fie revizuiri, am mai văzut creşteri în sectorul IT&C, urmate de revizuiri în scădere”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.

 

Cea mai mare contribuţie la PIB în primele nouă luni a avut-o industria, aducând aproape jumătate din creşterea de 2,8%. Acest sector a contribuit cu 30% la formarea PIB, atât pe primele nouă luni, cât şi în trimestrul al treilea.

 

Contribuţia agriculturii la creşterea economică din primele nouă luni a fost nulă, din cauza efectului de bază indus de anul agricol bun din 2013. Contribuţia din trimestrul al treilea a fost de 0,2%, iar ponderea în PIB aproape de 10%.

 

Contribuţii negative, atât la nouă luni cât şi trimestrial, au avut construcţiile şi sectorul de intermedieri financiare şi asigurări.

 

Construcţiile au avut un impact de -0,2% la creşterea pe primele nouă luni, ca urmare a reducerii volulmului de activitate cu 3,1%.

 

Contribuţia negativă a construcţiilor vine în condiţiile în care lucrările de infrastructură au avut o scădere puternică în primele trei trimestre ale anului, reducându-se cu 28,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest declin a avut loc în contextul scăderii investiţiilor publice. Cheltuielile de investiţii făcute de stat s-au contractat cu 15% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2013, potrivit Ministerului Finanţelor.

 

Evoluţia în sectorul construcţiilor este legată şi de absorbţia fondurilor europene. Rata de absorbţie a fondurilor structurale a ajuns la 37,2% la finalul lunii septembrie, în creştere cu doar 0,65% faţă de luna anterioară, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

 

Intermedierile financiare şi asigurările au avut o contribuţie de -0,1%, pe fondul reducerii volumului de activitate cu 2,8%.

 

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea Produsului Intern Brut în primele nouă luni din 2014 le-au avut cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+3%), cu o pondere de 62,5% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, şi exportul net (+1%), ca urmare a creşterii cu 8,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,7%.

 

„Pe partea de cheltuieli, consumul gospodăriilor a accelerat la 3,5% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce corespunde cu creşterea indicelui de încredere a consumatorilor şi creşterea salariilor reale. Evoluţii pozitive au fost observate, de asemenea, în vânzările cu amănuntul în cursul lunii octombrie”, spune Cătălina Molnar, economist-şef la UniCredit Ţiriac Bank.

 

Creşterea exporturilor se datorează exporturilor de servicii, cel de bunuri contractându-se. „Exportul de bunuri s-a redus în T3 creşterii foarte lente din zona euro, ceea ce sugerează nevoia diversificării pieţelor de desfacere”, consideră Eugen Sinca.

 

Sinca adaugă faptul că investiţiile au continuat să scadă, iar trimestrul al treilea a fost al optulea trimestru consecutiv de contracţie a formarii brute de capital fix, un lucru îngrijorător pentru susţinerea pe care capitalul o poate oferi în viitor PIB-ului potenţial.

 

Institutul de Statistică a anunţat, totodată, o nouă modificare a estimării privind PIB în trimestrele anterioare, după revizuirea seriei brute conform Sistemului European de Conturi şi a seriei ajustate sezonier. Potrivit noilor date, PIB a scăzut în trimestrul doi cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2013. Toate aceste lucruri ridică semne de întrebare asupra acurateţei cifrelor.

 

„Calitatea datelor privind subcom­ponentele PIB devine o problemă. Deşi, comparând metodologiile, ratele anuale de creştere a PIB rămân la fel, există discrepanţe foarte mari pe componente. În plus, datele publicate lunar nu se potrivesc cu evoluţia componentelor PIB”, spune Cătălina Molnar.

 

Şi Ionuţ Dumitru remarcă o neconcordanţă a datelor lunare publicate de INS cu cele trimestriale privind evoluţia pe componente a PIB. (sursa: zf.ro)