Din numarul total al persoanelor intervievate, în martie 2020, în timpul primului val al pandemiei, 39% dintre acestea mergeau zilnic la birou. În prezent, procentul acestora a crescut la 49%. În Romania, procentele se situează de la 38% în martie 2020 la 51% în prezent. Mersul zilnic sau aproape zilnic la birou este mai frecvent în rândul persoanelor care lucrează în echipă sau a celor care acasă împart spaţiul de lucru cu ceilalţi. Angajaţii din toate ţările chestionate menţionează faptul că cele mai mari avantaje ale revenirii la birou sunt reprezentate de abilitatea de a menţine echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa personală, dar şi posibilitatea conversaţiilor "face-to-face" cu colegii de echipă. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile extrase dintr-un studiu realizat în numele diviziei de dezvoltare de birouri a Skanska din CEE.
Studiul a fost realizat în patru ţări din Europa Centrală şi de Est - Polonia, Republica Cehă, România şi Ungaria. Scopul său principal a fost analizarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte modelele de lucru pe piaţa muncii în contextul pandemiei de COVID-19. Rezultatele arată cum s-a schimbat perspectiva angajaţilor în ultimele douăsprezece luni şi confirmă faptul că majoritatea este dispusă să revină la birouri.
Lipsa unei separări clare între muncă şi casă este văzută ca fiind de departe cel mai mare dezavantaj de a lucra de acasă (mai mult de 40% dintre respondenţi spun asta). Viaţa socială limitată şi monotonia reprezintă alte dezavantaje atunci când lucrăm de acasă. Fiecare a patra persoană se plânge de costurile crescute ale facturilor şi ale întreţinerii casei, dar şi de lipsa echipamentelor şi a infrastructurii de care dispuneau la birou. Aproximativ 1/3 dintre respondenţi declară că le lipseşte posibilitatea de a lucra de la birou. În România, această dorinţă este chiar mai mare, aproape jumătate dintre românii din studiu au spus că resimt nevoia de a lucra de la birou.
Fără birou, fără conexiune
Oamenii care au copii mici sunt mult mai predispuşi în a se plânge de limitările desfăşurarii lucrului de acasă faţă de posibilităţile oferite într-un spaţiu de birouri. Angajaţii care lucrează în echipă merg la birou mult mai des. Conform studiului, dintre respondenţii care au declarat că merg zilnic la birou, 68% lucrează în echipă. De asemenea, ei sunt de părere că munca de acasă este mai puţin eficientă, lipsa discuţiilor "face-to-face" fiind mult mai des menţionată ca un dezavantaj al biroului de acasă în România comparat cu alte ţări (37% pentru RO, faţă de 30% pentru CEE).
Peste 50% din toţi respondenţii din România merg la birou în fiecare zi
În România, procentul de persoane care au lucrat de acasă în primul val al pandemiei a scăzut semnificativ în ultima perioadă, iar numărul persoanelor care merg zilnic la birou a ajuns la 51%. Confortul mintal al lucrului de la birou este foarte apreciat de către angajaţii din CEE care au copii (aproape 1/3 din totalul de 19%) dar şi de persoanele care trebuie să împartă o cameră acasă cu copiii lor (45% din totalul de 19%) .
Cei care lucrează la birou apreciază faptul că lucrul acesta le permite să facă distincţia între muncă şi viaţa privată
"Oamenii sunt cel mai important asset al unei companii, iar pentru noi, siguranţa şi starea lor de bine au fost întotdeauna o prioritate. Posibilitatea de a merge la birou, de a lucra în echipă, de a comunica, de a fi cu colegii lor, reprezintă o parte valoroasă a vieţii de zi cu zi, permiţând angajaţilor să îşi menţină eficacitatea, creativitatea şi confortul mintal. Sentimentul de apartenenţă şi relaţiile umane sunt alterate în mediul online", spune Anne-Marie Diaconu, Leasing & Asset Management Director la divizia de dezvoltare comercială a Skanska în România.
Siguranţa ca o tendinţă cheie în revenirea la birou în 2021
Conform studiului, 57% dintre respondenţi consideră că certificarea WELL Health-Safety Rating a clădirilor le-ar influenţa sentimentul de siguranţă în a lucra la birou, iar în România, acest procent este chiar mai ridicat, ajungând la 64%.
Proiectele Skanska, Equilibrium 1 şi Campus 6.2, sunt primele clădiri de birouri din România care reuşesc să obţină certificarea WELL Health-Safety Rating, îndeplinind cele mai noi cerinţe impuse de forul de la International WELL Building Institute pentru locaţii (multiple) standard. Skanska insistă asupra importanţei certificării clădirilor pentru a le oferi oamenilor încrederea necesară în procesul de revenire la birou şi intenţionează să obţină certificarea WELL Health-Safety Rating pentru toate proprietăţile sale.
"Pentru noi este foarte important ca angajaţii care revin la birou să se simtă în siguranţă încă din prima clipă în care păşesc pe uşile de acces din clădiri şi până la terminarea programului, motiv pentru care am implementat toate măsurile de siguranţă de la începutul pandemiei şi până în prezent", adaugă Anne-Marie Diaconu.
Pe lângă soluţiile implementate pentru propriii angajaţi, Skanska a venit cu un set de măsuri în sprijinul tuturor chiriaşilor din clădirile Equilibrium 1 şi Campus 6.3. Spre exemplu, păstrarea aportului de aer proaspăt în aceiaşi parametri ca în scenariul densităţii maxime reduce considerabil riscul de contractare a virusului. De asemenea, folosim un sistem de scanare a temperaturii corporale care poate restricţiona accesul persoanelor cu o temperatură egală sau mai mare de 37,3 grade. Au fost aplicate folii nanoseptice pe panourile de comandă de la lifturi, mânerele uşilor de acces din toate spaţiile comune (băi, parcări etc). Coletele sau comenzile de mâncare sunt aduse/preluate în afara clădirii, într-o zonă special amenajată, unde există amplasat şi un spaţiu de depozitare pentru curieri, denumit Easy box. Un rol în menţinerea distanţării îl au şi spaţiile de relaxare generoase, inclusiv cele exterioare care incorporează mobilier urban şi diferite facilităţi, precum accesul la internet wireless.
Studiul a fost realizat de compania de cercetare şi analiză Zymetria în numele Skanska, cel mai mare dezvoltator de birouri din Europa. A fost folosită metoda CAWI pentru acest sondaj online, iar răspunsurile au fost colectate de la 1.200 de angajaţi din clădiri de birou din patru ţări - Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria. (sursa: Skanska)
