Dacă în acest an vedeta segmentului investițional a fost sectorul spațiilor logistice și industriale, anul viitor balanța va înclina spre birouri și retail, arată DTZ. De asemenea, dacă până acum cei mai activi investitori aveau un profil oportunist, se simte prezența pe piață și a investitorilor care sunt dispuși să plătească prețuri corespunzătoare pentru yield-uri sub 8%.

"Anul acesta au fost mișcări interesante pe industrial, Logicor, CTP, P3, care au schimbat piața. Anul viitor, cu siguranță vom auzi de investitori noi în piață, care vor face achziiți, dar nu într-atât încât să se mai schimbe ierarhii", a declarat Mihnea Șerbănescu, directorul general al DTZ.

El spune că un segment interesant, care a început să se dezvolte, este cel de private equity, cu dealuri între 5 și 20 de milioane de euro realizate de investitori privați care își mută banii din bănci în clădiri.

"Pe zona asta sunt niște investitori privați nemulțumiți de randamentele în sistemul bancar și vor să plaseze câteva milioane în clădiri (...) Sunt câteva tranzacții în derulare care au șansa să fie anunțate la începutul anului viitor", a arătat Șerbănescu.

Șeful DTZ a dat ca exemplu cădirile de birouri: Polonă 68, clădirile Volksbank din Piața Victoriei și  Floreasca II Business Center, unde are sediul și DTZ.

"Ei se așteaptă la randamente de peste 9%, dar pe zona asta de clădiri mici randamentele sunt undeva la 7-8%. Aici mai este un fenomen, că nu sunt clădiri în distress, nu au un proprietar disperat să vândă", a explicat Șerbănescu.

O altă nișă în dezvoltare pe piața imobiliară este cea de spații stradale pentru cafenele, restaurante, dar și de fashion.

"Piața de food & entertainment în spații stradele este în creștere. Noi ne-am creat o divizie pentru retail-ul stradal. După închiderile din Centrul Vechi, foarte mulți operatori sunt nevoiți să-și caute spații în locuri sigure, cu autorizații. Suntem asaltați de cereri de la restaurante, cafenele, baruri, dar și  din non food, care vor să se mute din clădiri cu risc seismic în clădiri sigure, care nu sunt multe. Din cauza lipsei de spații, cred că vor crește prețurile și chiriile", a spus Șerbănescu.

În ceea ce privește birourile, în 2016, stocul din București va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, volumul spațiilor noi pentru următorii doi ani fiind de peste 550.000 metri pătrați. Cu toate acestea, Bucureștiul va continua să fie în urma principalelor capitale din regiunea Europei Centrale și de Est (prognoze pentru finalul anului 2017: București – 2,9 milioane metri pătrați, Varșovia -  5,4 milioane metri pătrați, Praga – 3,4 milioane metri pătrați, Budapesta – 3,4 milioane metri pătrați).

Volumul total al spațiilor de birouri programate să fie livrate anul viitor este de trei ori mai ridicat față de 2015, respectiv de 350.000 metri pătrați. Aproximativ 35% din aceste spații sunt deja preînchiriate.

Rata de neocupare a înregistrat scăderi, situându-se la finalul trimestrul al treilea în jurul valorii de 12,7%. Ținând cont de rata medie de absorbție a ultimilor doi ani și de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul acestui an, arată DTZ.

În 2016, rata de neocupare va înregistra tendințe de creștere, până la 14,5%, dar va rămâne sub maximul înregistat în primul trimestru din 2014, de 17%.

Anul acesta, în București, activitatea totală de tranzacționare a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului față de perioada similară a anului trecut. DTZ se așteptă ca volumul total de anul acesta să depășească rezultatele din 2014.

În ceea ce privește cererea nouă de spații de birouri, în primele nouă luni ale anului aceasta a fost mai ridicată cu 11%, ceea ce demonstrează că, la nivelul Europei Centrale și de Est, orașul București este atractiv din punct de vedere al costurilor totale de ocupare, al productivității și al calității forței de muncă.

Pe retail, stocul modern de spații comerciale din România va continua să se dezvolte și în 2016, atât în București, cât și în orașele regionale. Pentru anul viitor, spațiile care urmează a fi livrate depășesc 180.000 metri pătrați.

Numărul noilor retaileri a crescut semnificativ față de 2014, iar specificul acestora a fost mult mai diversificat. În afară de retailerii din segmentul fashion, următorul segment activ este cel al cosmeticelor, urmat de segmentele mobilă, home deco și cafenele. Brandurile noi intrate în România sunt originare atât din regiunea ECE, cât și din Europa de Vest și SUA.  

Pentru 2016, ținând cont de faptul că sunt anunțate livrări importante de spații comerciale, retailerii își vor menține planurile de expansiune. La nivel european, în 2015, România a înregistrat semnificative creșteri ale consumului și acest fapt va atrage în continuare atenția retailerilor.

În ceea ce privește costurile de închiriere, este așteptată o presiune ascendentă asupra nivelului prime de închiriere, ținând cont de faptul că spațiile comerciale de 100 metri pătrați situate la parterul centrelor comerciale dominante sunt din ce în ce mai limitate, numărul de intrări noi este în creștere, iar retailerii, în special brandurile de modă, raportează creșteri solide ale vânzărilor.

Piața spațiilor industriale și logistice din România a înregistrat de asemenea rezultate pozitive față de anul precedent.

Volumul livrărilor de spații noi în 2015 va fi la cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii șapte ani. Proiectele de tip buit to suit au fost și vor continua să fie motorul principal al dezvoltării stocului modern de spații industriale și logistice. Cu toate acestea, anul 2015 reprezintă startul pentru dezvoltările speculative. Aproximativ 30% din spațiile livrate în 2015 sunt construite speculativ, orașele care atrag astfel de investiții fiind București, urmat de Cluj și Timișoara, mai arată DTZ. 

Trendul de creștere pe acest segment se va menține și în 2016. (sursa: profit.ro)